1. SMN - prima societate ştiinţifică modernă de tip european din Ţările Ro­mâ­ne, creată la sfârşitul lui 1829, deplin recunoscută din 1833, a intro­dus spiritul ştiinţific în Principate; a fost „cea mai veche Societate dn Orient”, arăta Dr. Gustav Otremba, unul din preşedinţii asociaţiei.

2. SMN a realizat primul Muzeu Istorico-Natural din ţară, inaugurat la 4 februarie 1834, ce îngloba şi Biblioteca Cercului ieşean de lectură medicală, existentă din 1830.

3. SMN a promovat industrializarea Moldovei, îndeosebi modernizarea şi mecani­zarea agriculturii: din 1834, SMN a inclus în structura sa o secţie agronomică; încă din 1834, Dr. Mihail Zotta, cel dintâi preşedinte al SMN, aprecia că instituţia „va putea să îşi atingă ţelul doar întrebuinţând dezvăluirea meşteşugurilor spre îmbună­tă­ţirea diferitelor ramuri ale industriei şi agricul­turii”; agronomul Ion Ionescu de la Brad, eminent membru SMN, cu studii în Franţa, a preparat prima şampanie românească în 1841, Moldova fiind atunci a patra ţară din lume ce o producea, după Franţa, Rusia şi Germania; SMN a organizat la Iaşi prima expoziţie de unelte agricole în 1842.

4. SMN a iniţiat primele expediţii ştiinţifice de grup:

     4.a.de explorare a faunei, florei, mineralelor, resur­selor hidrice şi balneare, geografiei şi etno­ia­tri­ei Moldoviei, prin Dr. Iacob Cihac, vice-preşedinte SMN, Dr. farmacist Josef Szabó, membru extraordinar al SMN, naturaliştii Julius Edel şi Josef Frederic Bell, secretar I al SMN, începând din 1835, dovedind că „asociaţiunea şi co­operarea”, munca în echipă, erau principiul modern al pro­gre­sului. Atunci s-a con­stituit şi cel dintâi fond de farmacognozie ştiinţi­fi­că din ţară. Cercetările lui Edel, Szabó şi Cihac au văzut lumina tiparului sub sem­nătura lui Cihac, în 1836, şi a lui Cihac şi Szabó, în 1863, în celebra revistă bavareză de botanică generală, „Flora”, tipărită la Regensburg; în 1853, Julius Edel, „botanistul ....celor dentâi exploraţiuni mai sistematice asupra vegetaţiunii diverselor regiuni ale Moldovei“ a publicat în ger­ma­nă, în Analele Cercului zoologico-botanic din Viena (Ver­handlungen des Zoologisch-Botanischen Ve­reins in Wien), studiul intitulat „Vegeta­tion der Moldau“-Vegetaţia Moldo­vei.

     4.b. În acest con­text, membri ai SMN au explorat deopotrivă calcarele şi fauna fosilă de la Repedea, pu­bli­­cându-se şi cea dintâi lucrare românească de geologie, datorată profesorului Grigore Cobâl­cescu, unul din vice-preşedinţii SMN: Calcarul de la Răpidea, apărută în 1862.

     4.c.În plus, SMN a dezvoltat şi subvenţionat primele cercetări arheologice de la Cucuteni  prin Nicolae Beldiceanu, în 1884; acesta a publicat Antichităţile de la Cucuteni, în 1885.

5. SMN a stimulat utilizarea limbii române în ştiinţă:

     5.a. s-a editat astfel, la Iaşi, în 1837, în Tipografia Institutului Albinei a lui Gheorghe Asachi, membru fondator al SMN, primul manual de Istorie Naturală scris în limba Ţării, de medicul Iacob Cihac.

     5.b. Doctorului Cihac i s-a datorat de asemenea primul manual românesc de medicină militară, tipărit la Iaşi de Institutul Albina în 1859: Manual pentru învăţătura solda­ţilor din compania sanitară a oastei moldo-române[1]; manualul a servit Şcolilor soldaţilor sanitari, fiinţând din 1860, întâi probabil la Iaşi, apoi mutată la Bucureşti.

     5.c. SMN a iniţiat, în 1844, prima publicaţie de popularizare medico-farmaceutică, economică şi agricolă în limba română: Dr. Costache Vârnav îşi asuma răspunderea de a redacta „Povăţuitoriul sănătăţii şi a economiei. Foaie periodică pentru poporul românesc”. SMN a încercat să editeze şi „Gazeta medico-istorico-naturală şi agronomică” în 1848, urmată, în 1851, de „Foaia Societăţii de Medici şi Naturalişti din Principatul Moldovei”.

6. Consecutiv adoptării Regulamentului Organic (1831/1832), paralel constituirii miliţiilor pământene, s-au fundamentat primele instituţii medico-militare; prin contribuţia Doctorului Cihac, medic şef al oştirii modave, fondator al SMN, au apărut:

    6.a. în 1831, întâile spitale militare la Iaşi şi la Roman, acesta din urmă mutat în 1832 la Galaţi;

    6.b. în 1859, la Iaşi, Compania Sanitară a oştirii; s-a înfiinţat şcoala de sanitari militari şi s-a tipărit manualul necesar;

    6.c. în 1882, prin efortul medicului militar Gustav Otremba, membru SMN, s-a fondat la Iaşi, prima Societate Medico-Militară din ţară.

7. SMN a lansat primul proiect al unui Observator Astronomic din Principatele Române, achiziţionând „telescopul cel mare de la Viena”  prin Costache Conachi şi Iacob Cihac, în 1850.

8. SMN a inaugurat, în 1856, prima Grădină Botanică din Principate prin strădania doctorului Anastasie Fătu, unul din preşedinţii de seamă ai Societăţii. Proiectul Grădinii a fost preluat şi resistematizat în 1873, de medicul şi naturalistul Dimitrie Brândză, membru marcant SMN; preocuparea a fost continuată ulterior de alţi naturalişti.

9. SMN a fost prima societate ştiinţifică implicată în lupta pentru emancipare naţională şi Unire: 9.a. membrii SMN proveneau din Moldova, Basarabia şi Bucovina, Valahia, Transilvania şi Banat; 9.b.în 1859, la 3 ianuarie, în sediul SMN şi cu sprijinul membrilor săi unionişti, Alexandru Ioan Cuza a fost desemnat candidat la tronul Moldovei, fiind apoi ales Domnitor al Moldovei în 5 ianuarie 1859; alegerea sa şi în Muntenia, la 24 ianuarie 1859, a consfinţit victoria Partidei Unioniste şi fundamentarea statului român modern; SMN a mijlocit aşadar pasul decisiv al Micii Uniri.

10. SMN a publicat primul periodic al unei societăţi ştiinţifice bio-medicale din Principate, în limba română şi paralel în franceză, la 1 ianuarie 1887: Buletinul Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi[2]; în 1886, s-a propus şi redactarea unui Dicţionar medical român cu termeni de specialitate, printr-o participare multidisciplinară, proiect ulterior abandonat.

11. SMN a fost prima societate academică asociată nemijlocit învăţă­mântului preuniversitar şi superior, fondării şi dezvoltării instituţiilor acestora: 11.a. membri marcanţi ai SMN, precum Petru Poni, Ioan Melik, Grigore Cobălcescu, A.D. Xenopol au participat la fondarea unor instituţii de învăţământ preuniversitar privat în limba română, aşa cum a fost Institutul Academic, ctitorit la Iaşi în 1866; fuzionând, din 1879, cu Liceul Nou, au rezultat Institutele Unite, şcoală cu magiştri şi elevi de elită, ce a jucat un rol important în formarea tinerilor, până în 1907, când s-a desfiinţat; 11.b. Academia Mihăileană, fondată în 1835; 11.c.Universitatea din Iaşi, întemeiată în 1860; 11.d.Facultatea de Medicină, înfiinţată în 1879, şi Secţia de Învăţământ Farmaceutic ataşată Facultăţii de Medicină, între 1913-1934; 11.e. din 1930, la Universitatea din Iaşi a funcţionat prima Catedră de Paleontologie şi Antropologie din România, condusă de excelentul Prof. dr. Ion Gh. Botez, mulţi ani director al Muzeului SMN, savant cu un destin tragic după 1948.

12. SMN a fost prima societate academică din Principate ce a militat pentru profesionalizarea vieţii sociale româneşti, a agriculturii şi, îndeosebi, a  medicinei şi farmaciei. În procesul de medicalizare a ţării, SMN şi-a alăturat primele societăţi de specia­litate şi publicaţiile lor, pe care le-a stimulat: 12.a. în 1882: Societatea Medico-Militară, coordonată  de Dr. Gustav Otremba, asociaţie ce se exprima după 1887 prin Buletinul SMN; 12.b. în 1885, Societatea farmaciştilor; 12.c. în 1919, graţie demersului Profesorului dr. C. I. Parhon: Socie­ta­tea Română de Neurologie, Psihologie, Psihi­a­trie şi Endo­cri­no­lo­gie, ce a integrat apoi, între 1922-1924, şi Asociaţia Psihi­atri­lor din România; a lansat periodicul Bulletins et Mémoires de la Société Roumaine de Neurologie, Psychiatrie, Psychologie et Endocri­nologie; 12.d. în 1929: Societatea de Pediatrie, sub preşedinţia Profesorului dr. Ştefan Graçoski, având ca periodic Bulletin de la Société de Pédiatrie de Iaşi; 12.e. în 1941: Societatea de Oftalmologie - Société d´Ophtalmologie, ce îşi datora existenţa Profesorului dr. Elena Densusianu Puşcariu, ce a editat Bulletin de la clinique des maladies des yeux de la Faculté de Médecine de Jassy.

[1] VL Bo­loga, Gh Brătescu, B Duţescu, Şt M Milcu, op  cit, pp: 183-184, 187; Paul Pruteanu, Iacob Cihac.., pp: 124-127. 

[2]Buletinul Societății de Medici și Naturaliști din Iași a fost precedat de editarea  unui jurnal medical românesc independent, apărut  la 15 noiembrie 1859, la București: Medicul Român  (D. Setlacec, [Romanian Medicine – a European Medicine 1859-1916 ], pp: 149-150 Ed. Medicală, București, 1995)

Dana BARAN:  Societatea de Medici și Naturaliști Iași 1833 Prima Academie Europeană a Spiritului Național, Editura „Gr.T.Popa” U.M.F. Iași, 2019, ed. a II-a.